*** Initial asta trebuia sa fie un text de argumentare pentru atelierul de publicitate, insa mi-am dat seama ca nu se prea potriveste, asa ca iata-l aici
***
A scuipa este un gest foarte natural, totusi societatea actuala il infiereaza, il numeste dezgustator si il amendeaza. Insa a scuipa pe strada este ceva cu totul si cu totul deosebit si nu trebuie tratat ca un simplu gest al unor persoane mai putin inteligente.
Scuipatul stradal ajuta la – crearea unei impresii, obtinerea de respect si integrarea in grup. Iata si o detaliere a beneficiilor:
Adesea, un tanar se afla in trecere printr-o zona rau famata. Atunci cand persoana in cauza nu se poate impotrivi eventualilor agresori, nu are altceva de facut decat sa para unul dintre cei din zona. Gesturile invocate includ, dar nu se limiteaza la: introdusul mainilor in buzunar, mersul usor cocosat si, evident, scuipatul. Asadar, iata cum scuipatul face parte dintr-un proces complex de mimetism uman si ajuta atat la camuflasjul social cat si la crearea unei impresii. In mintea potentialului agresor, tanarul scuipator nu este un „salupar cu miez sub coaja” (n.r. om bine imbracat cu multi bani in portofel) care merita jefuit, ci un „pai” (persoana normala), care nu merita prea multa atentie.
Obtinerea de respect prin scuipatul pe strada nu este nicidecum ceva facil, mai ales avand in vedere ca scolirea in scuipat trebuie sa inceapa la o varsta frageda. Asadar, un bun flegmaci este in stare sa isi trimita saliva la departari impresionante fara a stropi in jur si cu maxim de precizie. Acest gest atesta faptul ca el scuipa de mult, asadar toata viata a fost un om independent care nu a dat mare importanta lumii din jur si a stiut sa isi cladeasca singur destinul. In concluzie, scuipatul te face demn de respect!
Probabil cel mai important beneficiu pe care il acorda scuipatul in spatiul public este integrarea in grupuri. Unii vor fi uimiti sa afle ca asa cum exista grupuri de oameni care ies in oras sa bea cafele, cafegiii, care ies din casa pentru a vedea meciul, microbistii sau pentru alte motive care ii unesc, asa unii ies in oras ca sa scuipe. Cred ca ati vazut la colturi de bloc, tineret adunat in jurul unei sticle de bere si a unor pachete de seminte, indeletnicindu-se cu scuipatul, nu? Probele de scuipat sunt distanta, rezistenta si cantitate. In urma acestor concursuri raman dovezi de netagaduit ale civilizatiei umane si anume acele balti enorme de saliva incercuite de coji de seminte, asemenea unei pentagrame incercuite de lumanari. Cei care nu iau parte la acest ritual sunt usor marginalizati, fie pana cand incep sa acorde importanta gestului, fie pana cand realizeaza ca firea lor nu este compatibila cu spiritul puternic al grupului.
Asadar, scuipati, scuipati, scuipati!



Home
March 25th, 2008 at 8:16 pm
Flegmam si ne camuflam !
March 25th, 2008 at 8:52 pm
mda…..asta e pp o viziune pozitiva din partea ta…dar cand vezi tarani de-aia care scot o flegma din toti rarunchii de-ti vine sa regreti ca ai mancat dimineata….crede-ma,nu pot sa ignor si sa aprob sfatul tau: scuipati,scuipati,scuipati!
)
March 25th, 2008 at 10:44 pm
Cand o sa-mi cumpar costum de scafandru o sa te invit la un meci de scuipaturi, o ora, 2 reprize, in padure la Baneasa (Vetooo)! Se joaca pana cade primu`, ori lovit dupa ureche cu o incarcatura flegmoasa, ori impiedicat datorita vizibilitatii reduse.
March 26th, 2008 at 5:44 am
cind eram pusti ii invidiam pe cei care puteau sa scuipe printre dinti. mi se parea cea mai rafinata forma de a scuipa dar se pare ca nu eram echipat corespunzator, mi-ar fi trebuit o mica strungareata. d-asta, cred ca d-asta in copilarie n-am ajuns nicodata un alfa pentru ca scuipam imprastiat. ptiuuu.
March 26th, 2008 at 2:40 pm
Intr-adevar si eu am trait o lunga perioada intr-un mediu unde ne strangeam si scuipam pana faceam la propriu baltoaca.. am ramas cu anumite deprinderi..drept urmare vecinii de palier le-au spus alor mei ca scuip “in colt la lift cum ies din casa..”,care nu sunt altceva decat niste fosti securisti. Si ma tot intrebam cine pune in coltul ala detergent
),concluzia e..nu scuipati obisnuinta e a doua natura..
May 11th, 2008 at 5:26 pm
Pana si in Titanic era tratata cu maxima seriozitate,dar si romantism, tema scuipatului…
May 11th, 2008 at 5:41 pm
Laitmotivul flegmei
))
June 2nd, 2008 at 4:50 pm
nu e prima data cand aud (in cazul asta, citesc) despre “teoria scuipatului”…dar trebuie sa recunosc un lucru: exprimarea ta este cea mai stilata…finutz!