*** Astăzi am avut o discuţie foarte interesanta cu un coleg de la birou despre cum să îţi bagi pula. E dificil dom’le! Am ajuns să ne contrazicem, iar fiind ştiut că blogul meu e frecventat de intelectuali şi de oameni care îşi bagă pula, am hotărât să vă cer ajutorul. ***

Se dă expresia: „Băga-mi-aş pula!”
Se ştie că “Mi-aş băga pula…” este o formă verbală a condiţional-optativului.

Întreabarea: Este „Băga-mi-aş pula!” o formă cu topică inversă a condiţional-optativului?

Argumente PRO: această forma presupune doar o altă poziţionare a lui “mi-aş”, faţă de verb. Inversiunea este o figură de stil care nu presupune alterarea sensului.

Argumente CONTRA: Condiţional-optativul “cere” un “dacă” fie scris, fie logic, iar exprimarea „Băga-mi-aş pula!” nu este condiţionată de nimic şi are acelaşi sens cu “Să-mi bag pula!”

Hai oameni buni, storceţi-vă creierele şi agăţaţi-le pe sârmă! Este „Băga-mi-aş pula!” un condiţional optativ, au ba?

*** Astăzi – triplu-şoc-mortal. Îmi vedeam de treaba mea la computer şi beam cafea, ocazie cu care vă urez să fiţi iubiţi cum iubesc eu cafeaua. Şi cum duceam eu cana la bot am simtit un miros de parfum feminin. Ăsta a fost primu şoc. De unde dracu venea? M-am uitat la mâna mea şi am observat că nuj cum naiba îmi intrase un pic de săpun sub unghie şi ăla mirosea aşa. Al doilea şoc – de ce săpunu meu banal din piaţă miroase a parfum de femeie? Restul postului e despre al treilea şoc. ***

Intra pe net o prietenă bună cu status că se căsătoreşte. Uit de parfum, de femei etc şi îmi dau seama că am sufcienţi cunoscuţi mai mici decât mine sau de aceeaşi vârstă care se gândesc serios la căsătorie. Ce-aveţi fraţilor – prea multă… ce? Că nu îmi dau seama ce ar trebui să faci în exces ca să vrei sa te căsătoreşti…

Însurat e niţel mai bine ca spânzurat. OK, înţeleg că unii vor stabilitate and all that crap, dar de ce la 20 de ani? Cea mai tare chestie pe care am auzit-o, venea de la o tipă cu o relaţie de durată şi o vărstă prea fragedă pt măritiş. A spus: “X este foarte tare, dar l-am cunoscut prea devreme” Ding-ding – 100 de puncte!

Bine, e foarte adevărat ca eu sunt Mister „Fucked-up-relationship” şi Mister „I’ll-steal-your-girlfriend-or-fiancee” ,iar eu mai degraba cred in Dumnezeu, decât în fidelitate. Nu m-aş prinde că o gagică e perfectă pt căsătorie nici dacă ar scrie în presă. Plus că femeile sunt atât de mişto încât nu ştiu cum pot unii să iubească numai una. )

Acum, lăsând la o parte caterinca, ce îi face pe oameni să îşi dorească însurătoarea? Şi la 20 de ani! Păi acum ceva vreme discutam cu cineva care spunea că vrea să se vadă odată casătorit, cu o maşina, o casă si nişte bani în bancă. M-a întrebat cum mă văd la 30 de ani – la vârsta aia eu vreau să desenez mai bine şi doar atât am ca plan. O fi de rău, habar n-am. Poate mă vedeţi şi pe mine peste 2 luni că zic de însurătoare… yeah, right ))

Mie mi se pare că ce e mişto se termină la căsătorie, asta daca într-adevăr îţi respecti partenerul. O vorbă din bătrâni spunea ca însurătoarea e bucurie pulii şi belea capului. Asta pentru bărbaţi, la femei nuj cum o fi ))

Later edit: ăsta nu e un post în care mă iau de nişte oameni şi de fericirea lor, ci un post în care zic: “chestia asta mă sperie!”

*** Asta e un post, despre femei şi despre prostii. Să nu cumva sa credeţi că vreau să spun că femeile zic prostii, dar întreabă tot felu de tâmpenii… ***

1. La ce te gândeşti?

Asta e de departe cea mai proastă întrebare în existenţă – nu că ar fi cazul meu, dar poate că în mintea unora e ceva de genul “Mă gândesc că vreau să te dai în pula mea la o parte din faţa televizorului ca să văd meciu, dar nu pot să îţi zic asta pentru că vreau să te fut în … 10 minute când se termină repriza… “

Dincolo de asta, nu cred ca vreţi să ştiţi ce e în mintea noastră tot timpu. Unele lucruri nu v-ar plăcea, iar pe altele nu le-aţi întelege. Plus că nu tot timpul ne gândim la sex sau la sâni, uneori ne gândim la shaorma şi mitraliere )

2. Ţie care-ţi place mai mult?

Asta e o întrebare care indiferent că se referă la bluze, rochii, lanţuri, pantofi etc, îi lasă paf pe cei mai mulţi bărbaţi. Iar dacă dai peste unu care chiar are o părere, precis nu va fi aceeasi cu a ta. Dacă mă întrebi pe mine ce să alegi între o bluză verde şi una roşie, raspunsul meu va fi: “Vezi dacă nu au ceva pe negru… şi cu cranii” )

3. Ce părere ai de tipa aia?

Întrebarea asta poate avea si variaţiunea exclamativă “Ui’ ce sâni/cur mişto are aia!” .Asta e de departe o incercare de autoflagelare. Sau mai degraba un Pearl Harbor al relaţiilor. Niciodata nu va fi vorba de una nasoală, iar daca nu nimereşti raspunsul corect (fie că e “E buna, hai s-o invităm la un threesome” sau „E bună pă dreacu, tu esti femeia visurilor mele!”) ai belengherit suflengheru sau, cu alte cuvinte, ai giugiulit bârzoiu!

Femeile au cea mai puternică mentalitatea românească. Chiar şi alea care nu sunt românce. Cum adică? Păi e principiul ăla: „ceva merge bine – how can I fuck it up?” , care se aplică pe cam orice. Şi am observat că asta apare când femeile au timp de gândire. Când o femeie e cu un bărbat şi are timp să gândească, oh, boy, nuclear holocaust! De aceea, dacă eşti obosit, futut în cur, tracasat etc şi nu eşti în stare să o ţii pe aia în priză precis va zice/face o tâmpenie (deci mai bine stai acasă)

4. Auzi? (sucindu-se în faţa oglinzii) Ţi se pare că mă face grasă? (referitor la o haină, evident)

Aoleo, mama! Ce bărbat nu a auzit întrebarea asta? N-am fost în viaţa mea combinat cu o grasă sau cu vreo nasoală, totuşi am auzit întrebarea de o mie de ori. Şi nuj de ce nu sunt crezut când le spun că arată bine.

La un moment dat, o urâtă mi-a zis “Importantă e frumuseţea interioară” ,eu am replicat “O-i fi şi tu vreo zână!” . Nu sunt politicos. Ever! And you can’t make me, either!

Ghidul urâtelor, pentru proaste: pasul 1 – vezi dacă te bagă Dumi în seamă. Dacă nu, înseamnă că eşti nasoală.

Cel mai greu e să convingi o tipă bună că e bună. De ce? Pentru că nu te crede. Dar eu în mitocănia mea, am rezolvat problema asta. Zic: “Ce interes aş avea să te mint? Crezi că o zic doar pt că vreau să te fut? Da, OK, vreau! Crezi că eu mi-o trag cu nasoale?” Dar după asta tre sa mai bagi nişte texte rapid, că altfel, neuronul ei complexat se va gândi că stai cu ea DOAR ca să i-o tragi. Pffff, women, can’t live with em, can’t shoot em!

Pe final, vă las în compania unei femei extraordinare, Sharon den Adel (de la Within Temptation).

*** Trebuie sa recunosc ca multa vreme m-am intrebat ce vor femeile, insa incepand cu aseara mi se rupe. Iata ce crede un barbat care stie sa isi expuna gandurile ***

Stateam ieri seara de vorba cu o tipa destul de inteligenta (pentru rasa umana, nu doar pentru sexul ei) si ea a spus ca femeile, in general, vor sa se simta curve, utilizate, folosite. M-a lasat pilaf, intrucat nu eram in stare de refutatio.

Mult timp tot am incercat sa imi dau seama cam ce vor femelele rasei mele, cand, la un moment dat, intr-un minut idealist de prostie mi-am zis ca femeile isi doresc o dragoste pe care sa o aprecieze. Acum, gandindu-ma mai bine, mi-am dat seama ca ceea ce aprecieaza ele si mai ales, modul in care trebuie sa te comporti ca sa aprecieze, varieaza odata cu varsta lor. Asadar, iata de ce mama, invatatoarea, diriga, ziceau ca femeile trebuie respectate si sa te porti cu ele nujtu cum, pt ca ele la varsta lor, asta vor de la un barbat.

Chestia asta vine ca nuca-n perete, cand ai 22 de ani. Si te intrebi de ce dracu nu mai pun astia castraveti murati in shaorma. Pardon, te intrebi ce e cu femeile…

Stim cu totii ca este o diferenta mare intre lucrurile pe care femeile spun ca si le doresc si cele care chiar le fac placere si de care trag cu dintii. E inutil sa mai spun ca foarte multe au urmatoarea declaratie de principii, in dragoste: “Vreau un barbat misto, sa simt ca ma iubeste, sa fie asa si pe dincolo si sa imi faca aia si aia”. In mod evident, aia care si ofera asa ceva sunt “baietii buni” si isi iau mereu niste mui cu cocoloase. Deci, aici vine intreabrea: “Sunt femeile niste imbecile care nu stiu ce vor sau stiu ce vor, dar nu sunt in stare sa o exprime sau si mai grav, sunt niste ipocrite?”. Recunosc ca m-am intrebat asta foarte multa vreme, ca un bivol autentic, insa acuma nu ma mai intereseaza. A le da ce-si doresc in aparenta este ceea ce indraznesc a numi o idee proasta.

De aceea, noua mea intrebare este: “Ce trebuie sa le dai femeilor?”

*** De ce oare Romania noastra usureaza atat de mult imbratisarea unei atitudini defetiste? E dificil sa iti placa tara asta, dar nu conteaza, ma tin tare pe pozitii. ***

Iata si ultima aberatie, in tara noastra de stahanovisti imputiti. (stahanovisti pt ca tinem mai mult la cantitate decat la calitate si imputiti pentru ca nu ne spalam):

E un lucru cunoscut ca femeile au alte obiceiuri la cumparaturi decat barbatii. Ele isi cumpara 10 mii de bluze ieftine pe care le poarta ele 2 luni si umerasu 2 ani… noi ne cumparam 3 bluze, dar bune, pe care le purtam 3 ani. Acum, muistii astia de capitalisti abjecti, care vor sa ne transforme intr-o tara de poponari s-au gandit sa insufle si barbatilor obiceiurile femeilor, facand si bani pe seama noastra. Sa vedeti cum mi-am dat eu seama:

Anu asta am sesizat ca la mine in dulap e o criza de pulovere: mai aveam unul bun, unul bunicel, dar lalai si unul de sus. Afara fiind frig ca dracu, concluzionez rapid: tre sa mai imi cumpar niste pulovere. Cum aveam eu niste bani din niste combinatii si alte alea, ma duc frumusel in Plaza sa imi cumpar niste pulovere simple: Imi iau 2 de cate un milion o suta de la Junker si de la Zara si unu mai ieftinache de la Kenvelo. Am zis: frate, am dat niste bani, dar macar sunt de firma, deci trebuie sa fie bune. Tzeapa, fraiere!

Ala de la Junker s-a scamosat inainte sa il spal, ala de la Kenvelo s-a facut lalai la maneci, iar ala de la Zara, daca nu stii cum sa il usuci se face lung de doi metri. Ce cacat!!! Cum, frate, sa se intample asa ceva!? Tata are un pulover crosetat de bunica-mea, de acu 15 ani, mama are un pulover de acu 10 ani de la Tricodava (ex-fabrica de tricotaje, ex-comunista). Ambele pulovere arata impecabil, fara o scama si ne-lalaie. Deci se poate…

Vreau si eu sa am garantia calitatii… oare in tara asta toate sunt facute in bataie de joc? Eu sunt genul care da multi bani pe ceva, daca stie (sau crede foarte tare) ca e calitativ. Nu m-ar deranja daca un pulover cumparat din piata pe 300 de mii s-ar face lalai, ca deh, am dat 300 de mii pe el, dar in plm, la un milion si ceva, sa nu fie in stare sa faca un pulover simplu si calitativ!?

Un prieten spunea ca e normal sa arate ca dracu dupa spalare, ca aia dau 2-3 sute de mii pe ele si le vand cu un milion, ca asta e capitalismu. Nu, frate, capitalism era sa le cumpere cu 200 de mii si sa le dea cu 5, ceea ce se intampla la noi e o teapa muista romaneasca. Pentru ca se poate!

In alta ordine de idei, nu stiu cum dracu se face ca tricoul meu de rocker, imitatie Alchemy Gothic, si acum dupa 3 ani si ceva are inca desenul fosforescent, nu s-a larbatat si negrul e tot negru…

As scoate 3 puli sa ii dau o muie capitalismului romanesc, dar nu pot, asa ca ma gandesc cum sa ii sparg gaozul cu propriile-i arme. Pana atunci, iata o paranoie conspirationista: oare astia impingand pe piata bunuri de cacat destinate barbatilor spera sa ne imprime un comportament feminin? In sensul ca, atunci cand vedem ca ne ajunge puloveru la genunchi o sa ne cumparam rapid inca unul si inca unul sau ca o sa dam si mai multi bani pe un singur articol, astfel crescand si mai tare pretul calitatii? De fapt, schimbarea Romaniei aduce produse de cacat la preturi mari si asa va fi de acum incolo sau e doar o spasma post-intrare in UE?

Ce dracu tre sa fac, ca sa am parte de un pic de calitate!?

*** Anu trecut pe vremea asta (1 Decembrie), eram in Alba Iulia, in fata catedralei, acum stau sa scriu blog despre Romania ***

Acum ceva vreme am avut o discutie cu tovarasul Psatta despre o eventuala campanie de promovare a Romaniei, in Europa. Iar eu intrebam cu ce promovam tara, ca in momentul de fata nu facem cine stie ce. Sa nu credeti ca sunt cosmopolit sau defetist, dar acum, in 2007, romanii nu sunt faimosi pentru nimic. (si daca va ganditi la ce cred eu, ei bine, aia sunt tigani, nu romani) Cu totii am vazut filmuletul ala despre cum ar fi lumea fara Romania. Insa v-ati gandit vreodata ce facem noi ACUM?

***
Primul lucru care tre’ sa-ti intre-n cap
In Romania viitorul este nelimitat
Ca-ntr-un Mertzan 600 am prea multe optiuni
Pentru ca, frate, stau intre cei mai buni.
E Romania, asculta ce-am de spus, sunt roman,
Imi cumpar Nike ca sa sar mai sus
Incerc sa-i apar pe ai mei
Iti povestesc despre baietii pentru care numai banii vorbesc
Femeile sunt prea tari multe si te-agata
Fii atent ca-o romanca da lectii de viata
Imi dau speranta copiii, multumesc lui Dumnezeu
Fara pustanii care rad zi de zi ar fi mai greu
*** (B.U.G. Mafia – Romania) ***
Guru Psatta a spus in urma unui lung moment de cuget ca romanii sunt renumiti pentru adaptdabilitatea lor, fapt intarit si de cateva proverbe nationale, cum ar fi „Fa-te frate cu dracu pana treci puntea” si a mai zis el unul, dar l-am uitat. Ca o timpurie concluzie, romanii nu au fost niciodata nici cel mai sus, nici cel mai jos, dar ne-am descurcat. Hmmm, asa o fi?

Un nene psiholog zicea pe la inceputul secolului trecut 2 chestii destepte, si anume ca romanii sunt o rasa occidentala cu apucaturi orientale si ca stam sub semnul neispravitului (in sensul ca ne apucam de multe chestii si nu le terminam). Nu ne-am schimbat d-acu 100 de ani – uhuu! O fi bine?

Si la capat de blog intreb, la ce suntem noi romanii cei mai buni? In sensul ca, dintre toate chestiile la care ne pricepem, la ce ne pricepem cel mai bine? No bullshit, please.

*** Am avut impreuna cu niste oameni mai mult sau mai putin intelligenti o discutie interesanta despre publicul Colei. Eu am spus ca e ca painea… everybody drinks it, dar acuma sa vedeti unde apare ciudatenia…. ***

Pentru ca oricine ai fi, oriunde ai fi, tot bei o Cola, am facut o segmentare a publicului tinta, in functie de varsta, ca era mai usor. Sub nici o forma nu am reusit sa imi conving interlocutorii ca si copiii beau Cola. Ce-aveti ma? Sunteti retardati!? Cum sa nu bea, frate!?

In opinia lor, publicul Cola (Pespsi Cola, Coca-Cola, Adria Cola etc) incepe de la 12 ani si se termina pe la 50+ (aia e Geronto-Cola). Deci, daca ai 9 ani, nu bei Cola. Oropsiti mai sunt astia sub 12, n-au voie nici la TV nici pe nujtu unde…

Eu pe la 7 ani beam cafea, pe care si acum o iubesc cu toata inima si cred ca inainte de 12 beam vin. Nu stiu daca a fost bine sau rau…dar a fost! In orice caz, incercand sa caracterizeze publicul tinta, au ajuns ei la concluzia ca la 12 ani, daca bei Cola te simti mai matur… zi sa moara ma-ta! Pai eu ma simteam mai matur cand ai mei imi explicau cum e treaba cu ciclul, cu tutunu si bautura si altele, cu mult inainte sa am buletin. Poate am fost eu un degenerat sau ceva de genu, dar sa fim seriosi – Cola nu te face mai matur!

Primu segment gasit de ei a fost 12-15 ani, dup-aia s-au mutat la 15-18 si au gandit, in mod corect, ca atunci se bea Cola in locurile de socializare. Bun, ceva gen Mc, baru de langa liceu etc. OK, asta e o chestie adevarata, dar au specificat ca te face sa fii cool. Cum dracu te face sa fii cool bautu de Cola?! Singuru beneficiu palpabil de coolness e atunci cand iesi cu prietenii, toti beau bere, pizdele beau Cappy sau Fanta de lamaie si tu, fiindca iei medicamente, conduci, ai ceva impotriva alcoolului sau esti mai fandosit etc, nu bei bere – eh, atunci singura chestie onorabila e Cola. Aia da. Nu stiu de ce, dar asa e convenit…

Ahm…da… deci… beau copiii cola? Nu voi, care ati crescut fara, copiii in general…

***Bai, imi pare rau sa va zic, dar iar am stat eu si m-am gandit. Dupa cum bine stiti, nu iese nimic bun din panseurile mele… ah da, si chiar e vorba si de sex in blogul asta…***

Iat-o pe tipa din poza – a fost imortalizata la SIAB 2007 de catre Tudorica, fotografu abil al Softpediei. Bai frate, stim noi cum e sa te duci p-acolo sa te zgaiesti dupa femei si masini, OK, asta e o treaba, dar cum o fi sa fii in locul aleia, sa stai sa sprijini masini, toata ziua, ore in sir, de dimineata pana seara? Nu o fi un PIC plictisitor? Nujtu, zic si eu.

Aia e cu siguranta o tipa care face bani din faptul ca e buna. Si ma intrebam: Cum o fi sa faci bani din aspectu fizic? Oare e mai usor sa faci bani din sex appeal decat din capacitatea intelectuala? Nici asta nu stiu… desi banuiesc ca avand o capacitate cerebrala redusa te plictisesti mai repede, deci e mai greu sa fii in locul aleia, cred eu.

Si ma mai gandeam eu la ceva – daca ar veni la mine o tipa buna, nu extraordinara, sa zicem ca aia din poza si mi-ar propune s-o facem, sigur as accepta. Desi am momentele mele de romantism (rare, dar consistente) nu sunt genul care sa refuze ceea ce ar parea o partida buna de sex, asta daca as fi pe liber, bineinteles. Asta e ipoteza, intreabarea e – voi ati face la fel? Stiu ca majoritatea cititorilor mei au sani (ma citesc si grasii) asa ca zic: Sa vina la tine un tip aratos, nu vreun Prince Charming din filme, dar sa fie aratos, pe gustul tau si sa vrea sa v-o puneti, ai refuza?

Orice ar fi, tine minte ca daca nu ai carte n-ai parte… totusi, pula n-are carte, dar are parte!

*** Asta este un blog in care eu dau cu namol in toti pseudo-barbatii care imi provoaca neplaceri retinale. Nu ma iau de poponari si cocalari, ci doar de metrosexuali. Nu e un blog pentru fanii Holograf ***

Nu mai stiu care femeie-barbat-bine s-a hotarat sa exprime prostia quintesentei personale intr-o fraza atat de simpla – Cand sexul frumos devine puternic, sexul puternic devine frumos. Un idiot – femeile care devin puternice nu trag de fiare, ci urca in ierarhia sociala… dar ce sa priceapa bivolul ? El se rade pe picioare, ca asa e frumos… Asta a fost chestia care m-a facut sa scriu blogul. In cele ce urmeaza, iata cum arata acesti falsi masculi: Poarta toale ciudate si in general, tricouri roz. Au bijuterii pe care doar ei le considera masculine. Cercel in ureche, in general, din ala micut cu zirconiu. Se rad peste tot, mai putin pe cap, unde troneaza o claie multicolora, infoiata ciudat. Evident, unii dintre fraierii astia merg la sala si lucreaza exclusiv biceps si piept si mai iau si substante, astfel ajungand in scurt timp niste deformati cu un bust enorm si picioare de balerina. Restu sunt balerine peste tot. Dincolo de faptul ca sunt scarbosi si ca asculta o muzica varza (in general un house cu beat repetitiv enervant) mai sunt si prosti. Ce ii poti cere unui om care are ca singura pasiune sinele ? Sunt genul ala care nici cand stau la PC nu se pot abtine sa nu isi bage pieptanul prin par. I-as pune sa faca ceva pentru mine. Infract.

Ce e cel mai enervant la ei, e atitudinea lor de sensibilosi. Astia plang, domne, ca ei is sentimentali, nu-s brute ca noi, restul taranilor, care nu ne lacuim unghiile . Unde dracu mai e taria aia masculina ? Cum sa ai tu pretentii de la o femeie sa fie feminina cand tu nu esti masculin ? Nu zic sa nu ai grija de tine, dar un tuns, ferchezuit, ras si spalat sunt de ajuns. Dar nuuu, ei trebuie sa isi faca programari pe la saloane si mai stiu eu ce prostii de genu asta. Bine ma…sunt fatalai, asta e, nu ii bagam in lagare, ca-s de-ai nostri, dar problema e ca noi, barbatii normali, nu avem impresiile de machoisti pe care le au ei. Ei domne, cu alura lor de domnisoare mai robuste sunt mai masculi decat noi, restul gloatei de nerasi, mirositori a tutun, care poarte blugi fara pasari maiestre din strasuri si tricouri albastre care nu mai sunt la moda. Inca nu am vazut specia asta imbatranita pe la noi, decat o data pe strada si era si mai spurcat. Chiar ma intreb cum ajung astia cand sar de o varsta. Si bineinteles, ca toate cacaturile din lumea asta, e vina femeilor =)) . De ce ? Astia se iau si ei dupa alti barbati, unii celebri, care le-au oferit modelul asta. Aia, care au pornit toata asta, au facut-o ca sa atraga mai bine femeile. Pentru ca voi, devoratoare de planete ce sunteti, in nu stiu ce fel ati indus ideea ca asa vreti sa fie barbatii. In tricouri roz si rasi pe picioare.

Muie Ricky Martin, muie Enrique Iglesias, muie Holograf (pentru melodia “Si baietii plang”), muie rozului, muie fatalailor, muie aferentzelor.

Unde dracu s-a dus masculinitatea ? Ce s-a intamplat cu ideea conservatoare de barbatie ? De ce au ajuns feminini purtatorii de penis ? O sa ajungem sa zicem o barbat, doua barbate, un femeie, doi femei ? Ce-au, frate, astia ? Au fost mangaiati doar de tati cand erau mici ?! Eu nu inteleg…

*** Drama omului amuzant consta in faptul ca nu poate fi serios. Asta e un blog la care ma gandesc de multa vreme. S-ar putea sa fie bun ***

De o vreme incoace, realizez ca eu sunt mai prost. Nu prost in general, ci mai prost in comparatie cu mine de acum 3 ani. Nu stiu daca si voi simtiti chestia asta (in privinta voastra, desigur) … La mine, culmea gloriei a fost intr-a unspea. Tot n-aveam femei nici atunci, da macar ca eram mai destept. Acuma nu ma ma prind la glume, sunt incoerent si cel mai rau dintre toate, nu mai sunt asa de amuzant ca inainte. Cand eram eu in liceu, o prietena de pe vremea aia mi-a zis: „Bai Dumi, stii care e defectu tau ?” si eu zic: „Sunt prea scund?” si ea zice, razand: „Nu mah, Dumi, tu nu esti niciodata serios !” si eu am raspuns: „Fiu, credeam ca te iei de inaltime !” si ea: „Vezi ce ziceam?”. Nu mi-a picat prea bine atunci, dar nu mi-a picat nici prea bine saptamana trecuta cand am avut o discutie cu o alta tipa. Ea a zis: „Stii ce nu-mi place la tine?” si eu zic: „Nu sunt suficient de inalt?” si ea zice: „Nu mah, nu esti niciodata serios”. Ei bine, ala a fost momentul in care am scapat hreanul pe tastatura. Mi-a distrus copilaria. Nu sunt serios, nu am fost si, mai rau, nici nu cred ca voi fi vreodata. Si si mai rau e ca eu traiesc ca sa rad si nu vad nimic rau in a face caterinca de tot si a te hlizi la tot pasul.
Ceea ce ma sperie este ca pe langa faptul ca am pastrat acest vechi defect, am mai capatat si altele noi. Nujtu cum o fi la voi, dar eu ma duc in jos … si asta, repede. Nu mai tin la petreceri ca inainte, pana la 7 dimineata, nu mai sunt in stare sa creez, nu am mai scos nimic calumea din mine de vreo 3 luni si in general vad ca nu mai fac nimic la fel de bine ca inainte. Si astea is doar cateva chestii…
Ma intrebam: Oare mintea e ca un muschi ? In sensul ca dupa ce o folosesti intens, oboseste grav / Daca nu gandesti mult timp, dup-aia te doare mintea / Daca o folosesti foarte mult la ceva, devine din ce in ce mai rapida si mai buna in acel ceva, dar pana la un punct / Daca faci mereu aceleasi chestii, la un moment dat o sa stagnezi si nu vei deveni mai inteligent / Daca nu iti e solicitata mintea prea tare, te prostesti. O fi asa ?
Eu tare-as vrea sa stiu de ce m-am prostit. O fi de la facultate ?
Sunt speriat rau de tot de existenta mea actuala. Am 20 de ani si nu traiesc, ci supravietuiesc. Viata mea se rezuma la a rezolva niste cerinte, zilnic, si a ma culca devreme ca sa am forta a doua zi. Oare asta e totul ? De ce mi se cer atat de multe lucruri, pe atat de multe planuri ? Vreau sa am timp sa fac ce vreau eu… am doar 20 de ani si simt deja cum cacatul asta de existenta ma strange de gat si ma transforma intr-o chestie la care mi-e sila sa ma uit. Eu nu stiu unde o sa fiu la 30 de ani, dar daca diferenta 20-30 e la fel ca aia 10-20 sau macar ca aia 16-20, mai bine sar de pe bordura, decat sa o mai duc asa. Stiu si eu ca viata e mortala, dar de ce trebuie sa te omoare mai intai pe dinauntru ?