Home*** Eu sunt genul care se panicheaza repede, dar caruia ii trece la fel de repede. In general, dupa o panica de 6,8 secunde ma calmez si caut o solutie. Un diluant sau ceva de genu, sa inteleg mai bine. Imi vine o idee si incerc sa rezolv problema ***
Ei bine, iata ca recent m-am pus fata in fata cu niste actiuni care imi bulverseaza conceptiile. Bine, aici e si vina mea, intrucat idealist fiind, in Bucuretiul anului 2007 este usor sa dau peste multe chestii care te intorc pe dos.
Ce ma sperie pe mine e faptul ca lucrurile sunt altfel decat par. Si, de fapt, nu ma sperie existenta fatadei in sine, ci faptul ca percep lucrurile ca fiind bune, cand ele de fapt sunt foarte rele. Refuz sa cred dume stupide, formulate simplist de niste oameni la fel se simpli. Sau…mai bine zis refuzam… Si imi aduc aminte cum mi se spunea mie cand eram mic despre „griji”, despre somnul dorit la maturitate si despre multe altele.
Am refuzat sa cred ca alcoolul poate avea efecte nasoale si asupra bautorului, pana cand mi-am dat eu seama in multe randuri ca asa e.
Am refuzat sa cred ca barbatii devin niste idioti cu idei fixe dupa ce sar de 40 de ani, pana cand mi-am dat seama ca asa ajung.
Am refuzat sa cred ca femeile care astazi sunt frumoase vor ajunge sa arate ca mamele lor, pana cand am vazut cazuri concrete.
Am refuzat sa cred ca ti se poate intampla ceva nasol daca nu ai grija de tine si traiam lejer, pana cand m-a pocnit.
Am refuzat sa cred ca un lucru bun nu poate fi apreciat sau ca poate fi ignorat total, pana cand mi-am dat seama ca oamenii pot fi atat de idioti.
Am refuzat sa cred ca manelistii sunt prosti si ca generalizarea asta e corecta, pana cand mi-am dat seama ca nu cunosc niciunul prea destept.
Am refuzat sa cred ca poti fi aruncat la gunoi fara un anume motiv, pana cand am vazut fundul sacului de plastic.
Am refuzat sa cred ca cineva ar putea sa invidieze ceva la mine, intrucat eu nu vedeam nimic de invidiat acolo si am refuzat sa cred ca pot fi sabotat pentru asta… evident, pana cand am fost.
Am refuzat sa cred ca oamenii se pot purta urat pentru ca pretinzi ca esti egalul lor, pana cand m-am pomenit cu magareata pe cap.
Momentan refuz sa cred ca fast-foodul poate sa ma omoare incet, refuz sa cred ca pinot-noirul ala de Murfatlar e din pastile si refuz sa cred ca toate femeile sunt curve.
Ma intreb: Oare ?
September 4th, 2008 at 5:22 pm
depinde si ce intelegi tu prin termenul ala.. fastfood-ul si cola nu te omoara dar te fac sa arati ca porcu’ in cativa ani, despre vinul ala habar n-am iar multe dintre femei nu stiu nici ele ce vor.. si au impresia ca vor ce gasesc, pana isi dau seama ca nu e si atunci.. vezi sacul de plastic.
May 15th, 2009 at 1:56 am
Femeia e asa cum o tratezi. Vrem sa ne respectati pentru ca ne daruim cu totul cand va iubim, vrem sa stiti ca ne e frica la fel ca si voua de viitor, ca vrem sa va nastem copii frumosi cand stim ca am gasit fericirea in privirea ce ne dezbraca, ce face dragoste cu sufletul nostru. Si e pe bune, trebuie numai sa o gasesti pe EA.