Asculta-ti muzica, si n-asculta de nimeni!

*** Doamne, cat imi iubesc muzica mea. Asta e un blog despre muzica, evident.
Si versurile care ma descriu cel mai bine sunt din „Manowar – Heart of Steel”

Nu stiu daca ai simtit vreodata ca te identifici cu o melodie, cu un curent muzical, cu mentalitatea unei formatii. Eu simt asta si iubesc muzica, nu as renunta sub nici o forma la simtul auzului. Am cate-o melodie pentru fiecare situatie si daca nu stiu ce sa spun, poti sa fii sigur/a ca o sa bag niste versuri.

Azi dimineata am inceput in verva, fredonand videli noci guleali vsiu noci da utraaaa! Winampu pe shuffle, intra „The Memory Remains”. Metallica si Marianne Faithful – ce poti sa vrei mai mult? Il pun pe normal si tot ii dau cu Metallica, urmeaza „Wherever I May Roam”, iar acuma scriu pe „Whisky In The Jar” Asta e muzica buna, iar muzica buna inseamna complexitate. Probabil ca de aia nu imi plac manelele – nu poti sa faci muzica doar cu voce si tzambal! Priviti marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, romana natiune, ai vostri stranepoti cum o ard pe manele cand exista Phoenix si Cargo ! Cu ocazia asta adresez inca o muie calduroasa tuturor spurcatilor zgomotosi care fac muzica de autobaza.

Iar eu sunt muzica mea, adesea. Inainte de un moment greu – „Heart of Steel” si „Stand My Ground”, de ridicat moralu „Deceiver Of Fools”, de liniste „Forever autumn”, de nervi „Feur Frei”, anti-manele „The Chosen Legacy”, de dat in boxe „Zombie”, de mandrie „Working Class Hero”(varianta Manson). Si bineinteles ca ascult si multe chestii de care lumea n-a auzit, bineinteles ca imi plac multe genuri, dar pe locul I ramane rockul. Unii s-ar sinucide pe Negura Bunget. Eu as face-o pe Gutza, pentru ca imi vine sa mor cand aud manele. Muzica trebuie sa aiba armonie, de aceea detest si punkul si free-jazzul. Muzica trebuie sa te faca sa simti ceva, muzica adevarata, vreau sa spun. Iar daca o voce te duce unde vrei, inseamna ca merita toti banii ei.

Nu stii ce e aia muzica pana nu ai ascultat neo-clasic, sau Therion in concert, sau The Cranberries unplugged cu orchestra in spate, sau pana nu ai ascultat-o pe Sharon den Adel in forta maxima, de te trec fiorii si ti se scoala paru pe mana. Nu stii ce e aia muzica agresiva pana nu ai vrut sa bati pe cineva pe „I Disappear” nu stii ce e ala sentiment de inaltare pana nu ai ascultat Vangelis. Nu ai idee ce inseamna ambient si transa pana nu ai ascultat doom in franceza. Nu ai idee ce inseamna depresia cu adevarat pana cand nu ai ascultat Empyrium si tot ce inseamna goth-doom. Nu ai idee ce e cu adevarat o voce extraordinara pana nu l-ai auzit pe Dani Filth. Nu stii ce e un tobosar bun, pana nu ai ascultat Dimmu Borgir. Daca nu ai ascultat niciodata Metallica sau Manson, nu numai ca esti incult muzical, dar nu stii ce e ala un chitarist bun.

Nu ai cunoscut cu adevarat sentimentul de eroism pana nu ai dat de „Swords In The Wind” sau „Sons Of Odin”. Nu imi poti spune ca iti place romantismul si sa nu iti placa Loreena McKennit si Blackmore’s Night. Sa nu-mi zici ca iubesti muzica daca nu asculti nimic obscur care sa fie exact pe placul tau. Sa nu iei in desert numele zeilor muzicii. Bregovic e un dobitoc. Sa tii minte asta!

Si am incheiat pe Manowar – Defender.

Posturi similare:

• Chestii pe care nu le înteleg la femei, episodul 347: Piţipoancele şi rocku
• Drept Îndrăgostit
• SEEEEKANDEEEESTROOOY!!!!
• And Nothing Else Matters
• Hai să dăm mână cu mână, să-mpuşcăm DJ-ul din comună
• 7 songs
• Asupra igienei medievale
• La ce sunt bune pizdele materialiste
• Bietu’ Făt-Frumos…
• Elucidarea nefericirii sexuale, la nivel social