Home*** Drama omului amuzant consta in faptul ca nu poate fi serios. Asta e un blog la care ma gandesc de multa vreme. S-ar putea sa fie bun ***
De o vreme incoace, realizez ca eu sunt mai prost. Nu prost in general, ci mai prost in comparatie cu mine de acum 3 ani. Nu stiu daca si voi simtiti chestia asta (in privinta voastra, desigur) … La mine, culmea gloriei a fost intr-a unspea. Tot n-aveam femei nici atunci, da macar ca eram mai destept. Acuma nu ma ma prind la glume, sunt incoerent si cel mai rau dintre toate, nu mai sunt asa de amuzant ca inainte. Cand eram eu in liceu, o prietena de pe vremea aia mi-a zis: „Bai Dumi, stii care e defectu tau ?” si eu zic: „Sunt prea scund?” si ea zice, razand: „Nu mah, Dumi, tu nu esti niciodata serios !” si eu am raspuns: „Fiu, credeam ca te iei de inaltime !” si ea: „Vezi ce ziceam?”. Nu mi-a picat prea bine atunci, dar nu mi-a picat nici prea bine saptamana trecuta cand am avut o discutie cu o alta tipa. Ea a zis: „Stii ce nu-mi place la tine?” si eu zic: „Nu sunt suficient de inalt?” si ea zice: „Nu mah, nu esti niciodata serios”. Ei bine, ala a fost momentul in care am scapat hreanul pe tastatura. Mi-a distrus copilaria. Nu sunt serios, nu am fost si, mai rau, nici nu cred ca voi fi vreodata. Si si mai rau e ca eu traiesc ca sa rad si nu vad nimic rau in a face caterinca de tot si a te hlizi la tot pasul.
Ceea ce ma sperie este ca pe langa faptul ca am pastrat acest vechi defect, am mai capatat si altele noi. Nujtu cum o fi la voi, dar eu ma duc in jos … si asta, repede. Nu mai tin la petreceri ca inainte, pana la 7 dimineata, nu mai sunt in stare sa creez, nu am mai scos nimic calumea din mine de vreo 3 luni si in general vad ca nu mai fac nimic la fel de bine ca inainte. Si astea is doar cateva chestii…
Ma intrebam: Oare mintea e ca un muschi ? In sensul ca dupa ce o folosesti intens, oboseste grav / Daca nu gandesti mult timp, dup-aia te doare mintea / Daca o folosesti foarte mult la ceva, devine din ce in ce mai rapida si mai buna in acel ceva, dar pana la un punct / Daca faci mereu aceleasi chestii, la un moment dat o sa stagnezi si nu vei deveni mai inteligent / Daca nu iti e solicitata mintea prea tare, te prostesti. O fi asa ?
Eu tare-as vrea sa stiu de ce m-am prostit. O fi de la facultate ?
Sunt speriat rau de tot de existenta mea actuala. Am 20 de ani si nu traiesc, ci supravietuiesc. Viata mea se rezuma la a rezolva niste cerinte, zilnic, si a ma culca devreme ca sa am forta a doua zi. Oare asta e totul ? De ce mi se cer atat de multe lucruri, pe atat de multe planuri ? Vreau sa am timp sa fac ce vreau eu… am doar 20 de ani si simt deja cum cacatul asta de existenta ma strange de gat si ma transforma intr-o chestie la care mi-e sila sa ma uit. Eu nu stiu unde o sa fiu la 30 de ani, dar daca diferenta 20-30 e la fel ca aia 10-20 sau macar ca aia 16-20, mai bine sar de pe bordura, decat sa o mai duc asa. Stiu si eu ca viata e mortala, dar de ce trebuie sa te omoare mai intai pe dinauntru ?
May 14th, 2008 at 1:05 am
Te omoara pe dinauntru ca sa te faca sa traiesti mai mult…..Nu stiu daca are sens pentru altii dar pentru mine are. Imbatranim fizic si psihic. Acum pe la varsta asta insa ne blazam…ne plictisim de gandit, credem ca le-am rezolvat pe toate [dilemele existentiale] si poate din cauza educatiei, a factorilor exteriori de tot felul, incepem sa ne concentram pe exterior, pe chestii monotone ce nu te fac sa cresti. Stiu despre ce vorbesti si acum ca mai citesc si povestirea ta , ma gandesc ca o fi vreo faza prin care trecem pe la 20 de ani care ne pregateste pentru …campu’ muncii imi vine sa zic. Ne desensibilizeaza.
Iar la partea cu nu esti serios nu pot spune decat tot inainte! Viata asta nu merita luata in serios. Daca luam in serios toate cele din jurul nostru o luam razna, parerea mea. Sunt sigura ca mai sunt si altii in lumea asta care vad ce e in spatele glumelor.
September 5th, 2008 at 9:45 am
mtza are dreptate, in general un om care rade sau glumeste mult nu e un om neserios, ci unul care si-a luat unele in barba la vermea lui si a invatat sa priveasca cu detasare. iti spun eu, prea multa seriozitate in relatia cu o fata o face sa caste de plictiseala, ca la scoala. totusi, trebuie sa demo ca esti un om serios care rade, nu un hlizit fara motiv. adica, sa-i arati ei asta. cat despre criza, nu stiu ce sa spun, eu am trecut cu cativa ani de varsta si n-am simtit-o, dar cred ca e vorba de incheierea unei etape si inceputul alteia. la 20 de ani nu poate fi inca vorba de o familie, dar poate fi nevoie de o noua provocare: o plecare afara pt 1 an, un nou job mai atractiv, eu stiu.. ceva care sa te absoarba si in care sa te implici cu pasiune a.i. sa nu mai ai timp de ganduri din astea. sau, poate o relatie mai speciala, numai sa gasesti o fata asa cum vrei si sa mai fie si libera si disponibila..