*** Politica omoară sufletul, iar munca ucide gândirea. Scriu asta cât neuronul meu încă mai zvâcneşte, cât încă mai dă din picioruş ca un gândac proaspăt strivit. ***

Sunt anumite cuvinte pe care le auzim într-o seară de joi, când ne gândeam la weekend şi cafeaua de a doua zi, sunt cuvinte care ne zdrăngănesc în cap multă vreme. Iată câteva din chestiile care îmi presează neuronul:

- Bă, de ce să munceşti pentru unu şi să îi aduci ăluia 10 mii de dolari, din care el să îţi dea ţie 500? Dimineaţa când te scoli, tu tre să te gândeşti cum să faci să îţi aducă unu 10 mii de dolari, din care să îi dai lui 400!

- Bă, având în vedere ce poţi, să ştii că te bălăceşti în mediocritate!

- Bă, unii fac bani din căcat!

Poate că scriu iar despre bani, poate că scriu despre libertate, poate că scriu despre puli spaţiale şi pizde cu 3 ochi, nici eu nu ştiu.

Ce ştiu e că muncesc mult, iau bani puţini şi plec acasă cu 10 kile de stres, ca şi mulţi dintre voi, probabil. Dacă n-ar fi stresul nu m-ar deranja munca multă, prost plătită pentru că măcar fac ceea ce îmi place. (n.r. sunt grafician)

Dar, sunt sătul de:
- clienţi imbecili, care cer kitschuri pe care după ce le termini nu le poţi băga în portofoliu, că they suck.
- idioţi care vor ceva frumos; vor ca totul să iasă în evidenţă (într-un print)
- proiecte cu deadlineul acum, acum, urgent, urgent, cate 3-4 d`odată
- cerinţe imposibile
- incapacitatea românilor de a înţelege dictonul “garbage in, garbage out”
- proştii care nu înţeleg că între creativitate şi supă la plic e o mare difernţă. Nu te trezeşti dimineaţa, te caci şi brusc ai ideea pentru cel mai bun print din lume…

Ce vreau? Ce mi-ar plăcea?

Păi ar fi mişto să am propria mea afacere, mi-ar plăcea să fac desene pentru tricouri. La noi se vând mizerii de haine cu 2 milioane, cu desene făcute de copii de 13 ani. Afacerea mea ar fi să vând tricouri mişto pe bani puţini. Nu-mi trebuie cine ştie ce capital, cred că m-aş descurca cu vreo 3000 de euro, 4000 cel mult. Că nu ştiu nimic despre contabilitate şi alte căcaturi, asta e altă treabă, dar hei, nimeni nu îşi face afacere de unu singur.

Dar cum sloboz strângi 3000 de euro într-o ţară de căcat, ca România, în care nici măcar deodorantele nu mai funcţionează cum trebuie? Cum dracu îţi cumperi libertatea, când munceşti cinstit, cum faci asta rămânând integru?

Să-mi bag pula-n ea de ţară oprimată, că înainte de criză a fost nasol, în criză e nasol, după criză va fi nasol, că deh, abia am ieşit din criză. Trăim într-un loc al sugrumului financiar, într-un spaţiu al obidei cerebrale şi al caznelor sufleteşti.

Şi iar ajung la ideea că aş vrea să fac ceva, dar nu ştiu exact ce, nu ştiu cum, ştiu doar că am un scop. Şi tare presimt că în lupta mea pentru subzistenţă, gândul meu năvalnic îşi va pierde şenilele şi nici nu voi şti vreodată ce să fac, pentru că munca obliterează cugetul. Şi oricum nu te înnobilează, pentru că la muncă înjuri cel mai mult.

Simt cum mă decolorez, să-mi dea cineva o bidinea!

*** Iuhuuuu, n-am mai avut o zi asa de proasta de acu vreo doua luni sau poate mai mult, multumesc Domnului Dumnezeu pentru pica ce mi-o poarta şi îi doresc să fie uitat. Ironia sorţii face că mă buşeşte râsul. ***

Azi am fost la doctor, că aveam o tuse absolut nemernică de cam o săptămână (şi-un murg de 4 ani care muşca din duşmani). Am aşteptat aproape o oră total aiurea, că deşi era în timpul programului, cornuta era la păscut prin altă parte. Dă-i în plm de bolnavi, le trece. Dupa ce a binevoit să apară, doctoru meu (o bivoliţă demontată) a constatat că medicamentele pe care mi le-a dat vaca preambalată care îi ţinea locul când chiulea au fost cam degeaba. Mai bine mâncam prăjituri decât să iau Ceclozone, ar fi avut acelaşi efect, părea să conchidă privirea ei bovină.

Mi-a zis că o să îmi treacă tusea dacă fac aromoterapie. Adică vin nişte romi şi îmi fac terapie? Sau tre să fac terapie cu rom, că la asta mă pricep cel mai bine!

Ei bine, am plecat de la doctor, amuzat că există oameni suficient de imbecili cât să îşi denumească produsul Mucosolvan. Hm, aştept purgativele Cacadilu şi anticoncepţionalele Pulistop. Că tot veni vorba, şi acum când scriu asta behăi ca muflonu şi mă gândesc să iau anticoncepţionale sau să halesc 2-3 prezervative, ca să nu se mai înmulţească virusu ) Şi dacă nici asta nu ţine, iau nişte purgative… tot n-o să-mi treacă tusea, da cine dracu o să mai aibă tupeu să tuşească?

Am plecat spre casă cu un taxi, condus de un şofer pocăit. Niciodată nu ratez o discuţie cu taximetristul – oamenii ăştia mereu au câte ceva interesant de zis. Am discutat despre religia lui şi cum a ajuns el acolo, eu arătându-mă foarte respectuos, iar când am coborât din maşină mi-a spus: “Uite, am să mă rog pentru tine şi o să vezi cum Dumnezeu va lucra, o să simţi pe pielea ta!”

Nu l-am luat în seamă, cert e că după ce am ajuns acasă am citit un mail în care eram informat că mi se taie o treime din salariu. Am ajuns mai prost plătit decât un profesor ) Asta e grav! Daca cineva crede că un salariu mai mic mă va motiva să muncesc mai mult, ei bine, să îşi deschidă fabrică de Mucosolvan! Un tovarăş zicea că indiferent de cât de puţin ne plătesc ei, noi tot putem munci mai puţin! )

Cred că am păţit asta cu banii datorită ăluia cu rugăciunea lui, probabil că Dumnezeu uită de mine şi îmi merg toate OK, da’ din când în când o mănâncă pe vreo manelistă sau pe vreun pocăit să se roage pentru mine. Şi atunci Dumnezeu zice: “Aaaah, da, era sa uit… Jmang!” Şi mă trezesc cu câte o fază naşpa. Mai bine nu îi mai aminteşte nimeni şi îmi văd şi eu liniştit de ale mele.

Partea cea mai frumoasă a zilei a constat în faptul că mi-am dat seama că personajul Elaine din Seinfeld reprezintă genul meu de femeie. Iuhuuu!

*** E frumoasă o pulă. Să moară pitpalacu, dacă mai aud pe careva că viaţa e frumoasă îi spulber surogatu ala de cap cu un sac de cărămizi. Frate, viaţa e de căcat! ***

Unii zic că blogul meu îi binedispune, iar cum unii sunt genul care să se bucure de răul altuia, iată răul meu.

- Am experienţă, portfoliu, atestate, calificari profesionale, premii, galerie etc şi nu îmi pot găsi o nenorocită de slujbă de grafician. I don’t get it. Ieri eram in WoW (save your preaches) şi întreb pe chat dacă a auzit careva de vre-un post de grafician. Lumea zice că nu, mai puţin un tip care zice: “Ce-i ăla grafician? E un fel de miner? Scoate grafitu din pământ?” .Nu, frate, e un tip care încearcă să îti bage capu în cuptor, că eşti necopt rău. Şi grav e că ăla ARE loc de muncă…

- Azi am fost la doctor. Niciodată nu am fost tanc sau MIG, dar azi când am aflat că tre să ma internez că am minim piatră la rinichi mi-au picat dintii. A venit un ţigan şi a fugit cu ei, deci acuma am şi piatră la rinichi şi mai sunt şi ştirb. Hm. Simt ca îmi pierd simţul umorului.

- Acum câteva zile am desenat pe un perete un logo. Când să dau şi eu de două ori cu pensula, îmi tremura mâna prea tare ca să pot picta cum trebuie. Ce dracu? Ah, stai, e aceeaşi problemă de câţiva ani, am uitat. În situaţii de genu ăsta ma întreb: să cred în Dumnezeu şi să îl urăsc sau să mă fac că nu există şi să stau chill? Sau poate chilli? Dar asta ar însena să fiu iute, iar eu mereu am fost mai lent. Hmmm…

- Dragostea şi banii au fost mereu ca apa calda, niciodată nu am avut parte aşa cum aş fi vrut. Dar asta e o chestie generala, deja îs obişnuit. Pe bani ma piş de mult, cu dragostea e mai greu…

Deci să recapitulăm: n-am slujbă (şi nici bani), nu iubesc, sunt incapabil de a-mi practica pasiunea şi stau prost şi cu sănătatea. Test de imaginaţie: what else can go wrong?

Îmi dedic “Ludacris – We Got” şi de Crăciun vreau o sticlă de tărie.

*** M-au vazut unii la camasa si s-au grabit sa ma eticheteze fitos, stati asa sa deschid gura, sa vedeti voi cine sunt, de fapt. ***

Am prea multe idei legate de bani, ca sa pot sa scriu un blog coerent, asa ca o sa le scriu cu liniuta:

- Eu nu inteleg ce cred unii, c-o sa manance bani? Stau in casa sa invete, sa aibe un job de entry level cu 4 milioane peste al meu, stau ore in plus la munca. Ce credeti fratilor?! Ce dracu faceti cu banii? Sincer, acum – ce lucru extraordinar nu poti avea fara bani!?

- Nu dau nici doi lei pe bani, pentru ca eu ii fac pe ei. Am exact atat cat imi trebuie si oricum, ma iubeste femeile ca pe Margineanu.

- Stai langa un tip caruia ii spui Misulica si radeti, glumiti impreuna, beti bere si ai impresia ca esti tovaras cu el, dar de fapt te lucreaza pe la spate, pentru ca deh, asa sunt colegii de munca. Sa-mi suga pula toti fatarnicii, oriunde s-ar afla ei. Ma intreb de ce se saboteaza colegii de munca intre ei, din moment ce plata vine oricum de la o a treia persoana….

- Nu am condamnat niciodata o femeie care s-a futut cu mai multi. Sa fie sanatoasa, ii place sexul. Dar daca tot ce poti sa imi spui ca iti place la iubitul tau sunt: masina, bratara, ceasul si faptul ca te duce pe nu stiu unde, in loc de clasicul „ma simt atat de bine cu el, parca suntem doar noi”, ei bine, draga mea, atunci esti o tarfa. Pentru ca te futi pe bani. Unele au obiceiul sa ii minta pe cei din jur si chiar pe sine ca sunt indragostite. Pula.

- Am sesizat eu de-alungul vietii mele ca tot ce mi-a zis tata pana acum a fost foarte pe bune si avea dreptate, dar plm, a trebuit sa incerc eu pe pielea mea. Si tata a zis „Tu crezi ca banii aduc fericirea? Te-nseli!”. Pan-acuma, toate chestiile extraordinare din viata mea au fost pe gratis. Si jur ca daca as avea 10 miliarde in banca nu as fi mai fericit. Deja traiesc decent, am prieteni, iubesc multe, am muzica, iar de Craciun imi doresc sa fiu sanatos si atat. Fara caterinca.

- In vara asta am primit o palma serioasa de la destin si brusc am ajuns de la un om normal la un sarman vai mortii lui. M-am trezit intr-o casa straina cu un singur schimb de haine si cu 270 de mii in buzunar. O perioada am mancat ce am apucat, eram disperat, m-as fi angajat si ca shaormar, doar sa am strictul necesar. Atunci au fost alaturi de mine doar prietenii mei. Nu am de gand sa zic mai multe, ca asta nu e telenovela, dar a fost greu. In cateva saptamani eram inapoi pe picioare, cu bani, toale si un post de editor… cum am trecut eu peste, poate o sa scriu in alt blog. Ma pis pe bani, ca azi ii ai, maine nu-i mai ai.

***
„Deschid portofelul cu pacate numarate, Inchid ochii si-l arunc departe”
***

*** Am scris un blog despre tarfe, pentru ca asa mi-ati cerut (poll la un blog anterior). Sper ca nu se scarbeste nimeni. Stiu ca sunt multi care vor sa stie, dar nu intreaba, de jena. Acuma na … iata blogul ! ***

Ce sunt tarfele – Femei care se fut pe bani. Prostituate. Arhaic, „tarfa” inseamna „stomac”. Nujtu cum dracu fac, ca oricum o dau, tot la haleala ma gandesc )).

Tarfele standard sunt de mai multe tipuri :

1. Tarfa de pe autostrada. Asta e un WC public pentru camionagii, o suge ieftin, pentru 60 de mii sau pentru un drum intre 2 orase sau mai stiu eu ce. Sunt varza, vai steaua lor, majoritatea nu au nici pesti, sau daca au, si aia is varza… eu le vad seara la produs la cateva sute de metri de blocul meu.

2. Tarfa de casa. Astea is alea de pe la casele tiganilor. Nu sunt deloc de doft nici ele, dar macar ca ai unde sa le futi. Astea sunt pe la 2-300 de mii (jumatea de ora sau numaru). Si primesc prezervative de la nujtu ce organizatie anti BTS. Ce e cel mai bizar, e modul in care sunt pestite, adica ori in stil clasic: ele cu pestele la colt de strada, sau doar un peste(poate sa fie si femeie) care te intreaba daca iti da o teaca la sabie … oooori, pestite in stilul modernist – in momentul in care te duci printr-o zona cunoscuta pt numarul abundent de tarfe ( Plevnei, Vulcanescu, etc) vine cate un COPIL la tine si te intreaba daca iti da ceva. E de-a dreptul spurcat. Le pestesc copiii, frate ! Ca cica nu se gandeste garda sa se ia de un copil… Really fucked up…

3.Tarfele de oras. Pe astea le vezi ori pe Magheru in grupuri de cate 2-3 plimbandu-se sau stand la o scara de bloc. Iti dau de inteles din toale, alura si privire ce fac si ce vor de la tine. Mai sunt si alea de la fantana, de la Universitate, cam in aceeasi situatie, doar ca alea au si un peste, un nenea Gigi de la sculerie, cu Q-packu dupa el. La pret cam 400 de mii ora. Arata acceptabil fetele, dar sa nu te astepti sa i-o tragi vreuneia in cine stie ce castel. Nu tot centrul e modern.

4. Tarfa mai de Doamne-ajuta. P-asta o gasesti in ziar la matrimoniale sau ti-o recomanda un prieten, care iti da si un numar de telefon. Cam 800 de mii / 1 milion costa una d-asta (pe ora), si sunt ceea ce un cantec numea „tarfe cu pretentii”. Alea care au si apartamentu lor, se uita pe vizor si daca nu te plac nu te primesc in casa. Nu au pesti in general, sunt curate si nah… oricum, tot o gaura rasfututa are, dar macar ca are un pic de stil. Astea pot face si fite, ca esti prea nujtu cum, sau ca mirosi aiurea sau mai stiu eu ce. Sunt genul de femei care iti dau si o lectie de viata, in general aceeasi – ai aruncat banii pe fereastra. Tot aici mai sunt si alea care vin la tine acasa, astea sunt pentru aia care dupa ce ca nu au parte, le mai e si lene.

5. Tarfa de lux. Asta deja e o cireasa. E o experta care isi vinde serviciile, mai mult pentru ca ii place sa se futa si scoate si bani din asta, decat pentru ca nu ar putea face altceva. E genu care iti poate face si tema la matematica, inteligenta, stilata, frumoasa si nu in ultimul rand, buna la pat. Ah, sa nu uitam de bogata. La una din asta nu ajungi asa imediat, trebuie sa spui cuiva ca vrei, ala sa i te prezinte ei (poti sa nici nu stii ca e tarfa), iar daca ea te place, atunci ai parte. Selectia naturala, frate ! Preturile aici sunt variabile si sar de mia de euro. Unele nu accepta decat bijuterii… e cam complicata treaba cu astea.

Bineinteles ca exista si clase intermediare, dar alea nu merita mentionate.
Ce e cel mai aiurea la tarfe e ca desi unii se duc acolo crezand ca o sa ii faca aia toate alea si ca o sa poata sa ii faca ce vrea de banii aia, treaba e cu totul pe dos. Tarfele nu sunt proaste. Sunt femei care cunosc barbatii mai bine decat restul femeilor. Tarfele prefera barbatii cu zdranga mica, ejaculatori precoce, din motive lesne de inteles. Majoritatea nu se lasa arse in fund si nici sa nu crezi ca o sa faca ele totul. La tarfe, sa nu te astepti sa ti-o traga aia…asa ceva se intampla foarte rar. Ele de fapt nu vand servicii, ci vand accesul la ceva. Te-ai dus. Te-ai tocmit daca e cazul. Ai dat banii inainte. Ai futut-o. Ai plecat.

Cam asta ar fi.