Home*** Mi se îmtâmplă foarte rar să văd ceva pe stradă care să mă lase paf, însă astăzi a fost una din zilele alea… Ceva de necrezut… ***
Eram în tramvai sprijinit pe una din bările orizontale, mă duceam… la un interviu. În faţa mea stătea pe scaun o tipă absolut normală, fără nimic deosebit, fără nimic repulsiv sau atrăgător, exact un om gri, banal. Lângă ea stătea (în picioare) un ţărănoi vulgar. Bărbatul avea aproximativ 30 de ani, o faţă aproximativ plată, o privire aproximativ stupidă şi o constituţie cert animalică. Era genul de tip cu mâini enorme, în care ar putea ascunde o pâine, cu degete care apasă trei taste de-odată.
Ţărani ca el şi banale ca ea am mai văzut de multe ori, însă raritatea întâmplării este de neimaginat. În staţia Moghioroş (Piaţa Drumul Taberei) ţăranul a pocnit-o pe necunoscută cu o forţă de fierar din Evul Mediu, după care a fugit prin uşile deschise ale tramvaiului. Am rămas stupefiat. Chinuindu-mă acasă un timp indelungat tot nu am reuşit sa reproduc din bătăi de palme zgomotul provocat de palma-cazma a muntelui cu pumni, lovind faţa simplei femei. Chiar şi acum mă întreb de câte ori era mai puternic decât mine de a reuşit să producă acel zgomot…
Femeia era în stare de semi-şoc, ca şi noi, cei care văzusem ce se întămplase. După cam o staţie, aceasta îşi sună o prietenă bună şi îi povesteşte: “… eram pe scaun în tramvai şi un tip lângă mine. Ăsta se tot băga în mine, mă inghiontea, nuj ce naiba vroia… şi eu i-am zis politicos să se dea un pic mai încolo că mă împinge şi ăsta mi-a tras o palmă de n-am mai ştiut de mine şi a fugit!”
Restul conversaţiei nu l-am prins şi nici nu mă mai interesa. Mă năpădiseră gândurile – pe pereţi văd des graffitiuri cu “Într-o tară normală, femeile nu sunt pipăite pe stradă!” şi cu “Într-o ţară normală, oamenii se spală!” … dar într-o ţară normală…. o, ioi, nu mai am cuvinte…
