*** Băi, frate, decât să mergi cu mine la cumpărături mai bine îţi bagi un băţ în fund şi învârţi de el. Dincolo de faptu că sunt genu care nu ia cărucior şi în accese de inteligenţă ia întâi de pe raft ce e mai greu, sunt mult mai pus pefăcut caterincă decât pe luat chestii din magazin.***
Acu vreo 2 zile am fost cu idiotu de frate-miu la cumpărături… bad idea… Întâi am fost prin Cora, eu făcând mai tot drumul prin magazin cu un set de gantere pe umăr, exact ca Atlas, atâta că nu ştiu georgrafie la fel de bine. Evident, din experienţa asta am învăţat ceva – când am ajuns la Billa am zis că ar fi o idee bună să luăm un cărucior.
În stânga cărucioare, în dreapta cărucioare, peste tot, haite de cărucioare care ne priveau încrezătoare, lucind rece. Undeva, în mijlocu lor, un cărucior stingher pe care nimeni nu îl băga în seamă, nici măcar semenii lui. În mila noastra incomensurabilă, amintindu-ne de cântecul cu “Iubiţi şi căinii vagabonzi” ne-am gândit că ar fi un gest de altruism să luăm noi căruciorul singur şi trist. Plus că nici nu aveam 5 mii şi ăla era liber.
După câtiva metri de mers cu tristu, am aflat că era ciumat şi de aia nu îl iubea nimeni. Ciumat bă, nu Ciumac! Săracu avea o roată imobilă. Eu sung genu care ia mâncarea de pe jos, poartă un tricou chiar dacă e un pic descusut şi care în mod evident, nu renunţă la un cărucior, doar pentru că nu i se învârte o roată din patru.
Ne plimbăm un pic si observ că al nostru cărucior are o afinitate pentru grasele nasoale, nu de alta dar tot trăgea spre ele. WTF?! Vrei să mă duci la pierzanie, lucru diavolesc? Sau poate că nu era vina lui şi era doar gravitaţia graselor care ne atrăgea… well, am schimbat raionu şi am sesizat că nu trage la grase, aşa trage el… spre stânga. Atunci am observat că, hopa… şi bara de care ţii cu mâinile e un pic dislocată pe partea stângă, parte pe care era si roata futută, violată chiar, după starea în care se afla.
Ca să fie totul mişto căruciorul a demonstrat că afară de faptul că poate pivota foarte uşor pe roata fixă, mai are o capacitate pe care celelalte nu o au, şi anume de a strânge şi târî după el tot felu de căcaturi, cu roata aia beteagă. Am avut totuşi grijă să îl curăţ înainte să mergem la casă, să nu spună ca ne-am folosit de el fără să dăm un ban şi l-am mai lăsat şi jegos pe deasupra. Oh, nu te voi uita niciodată, Cuciu-Şchiop!
Pe final, I give yooooou… human stupidity!



Home