Home*** Maimuţele din căcat de liliac. Dap. Au fost la noi… trebea sa mă simt şi io de o recenzie 
***
Ajung cu puţin înainte să înceapă. Lume pestriţă. Rockeri şi restu. Câţiva cocalari rătăciţi, că, deh, era concert gratis. Unu exclamă: „Bă, frate, să mor io, da e plin de rockeri p-aicea!”. Să moară mă-ta! Şi la ce te aşteptai? La Guţă să facă crowd-surfing? Era bine, că era interzis surfingu şi îl snopea garda!
Aglomeraţie la intrare, agentu de la BGS mă controlează superficial – puteam să ascund lejer un briceag în cur. Asta afară de bâta cu ţepi pe care o car mai mereu în chiloţi.
Ajung în mulţime cam pe la al treilea cântec. Iată impresiile mele:
Cântecu 3: dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-oooooooooo-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-ooooo—o-o-o-o-o-o-ooooo-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâgî-dâg!
Cântecu 4: tadadadatatatatatatata-raaaaaargh-tadadadatatatatatatata-raaaaaaa-a-a-a-a-tadadadatatatatatatata (ăsta a fost mai scurt)
Cântecu 5: păpăpăpăbăbăbăbăbăbăăăă-iaaaaaieeeeieeeiiieeeee-ooo-o-o-o-oa-a-a-a-a-păpăpăpăbăbăbăbăbăbăăăă-iaaaaaieeeeieeeiiieeeee-ooo-o-o-o-oa-a-a-a-a-pă-pă-pă-bă
Sonorizarea e horror. Grupu meu se mută mai în faţă, spre a ne întâlni cu alt grup.
Deja încep să disting diverse.
Cântecu 7: o-o-o-o-o-o-ooou-oănciu-nou-dis-şouz-laiv-ăăăăău-ooooooou-dăgă-dăgă-dăgă-dăgă-dăgă-dăg!
Atmosfera e plină de praf. Iarba se găseşte doar în blunturi, nu în parcuri. Pe jos, ţărână. În spate, ţărani. O adunătură de mandrili sifilitici face pogo în spatele meu. Muriţi de inaniţie, ‘raţi aidreacu!
Idioţii reuşesc să ridice praful şi mai tare. Mă abţin să socializez cu ei, după metoda „head meet rock” , nu de alta, dar mi-am dat seama că eu sunt mai puţin decât câţiva. Başca, s-ar ridica şi mai tare praful.
Sunt visul oricărei femei, un pic transpirat şi plin de ţărână – Zoe Petre, ia-mă acum! Ca să vă faceţi idee cât de mult praf era, când am ajuns acasă şi m-am scobit în nas am scos chestii negre. Şi nu, nu erau rămăşiţele bunului meu simţ!
Well, anyway, Sandra (care btw mi se pare distrugătoarea absolută, un Hetfield feminin) face un show tare. Chiar şi cu sonorizarea infectă, vocea ei are putere şi când urlă o dată „raaaaaaa” ţi se scoală diverse. Mişto.
Spre sfârşit, Big in Japan (bighingeăpeaaaaaa, pt cei care au fost acolo) şi Lords of the Boards (maifiiiiitaaaarbăăăărniiiin).
Per total – bravo Guano Apes, muie boilor cu sonorizarea.
