Home*** Va fi un post despre muncă și despre ăia pe care îi numim colegi. Nu vă aşteptaţi la drăgălăşenii sau la răspunsuri la întrebările cretine pe care le veţi pune. Urmeaza o ierarhizare non-exhaustiva. Desigur, unii sunt combinatii intre tipuri, poti fi banalo-aroganta cu un strop de fufa, spre exemplu. Anyway, without further ado, o clasificare a colegilor de muncă: ***
Mârlanul
E grasu ăla cu păru ondulat şi pielea slinoasă. Ăla care lasă mâncarea să putrezească în frigider. Ăla care cere o gura de suc și își pune juma de sticlă. Nesimțitu care devalizează punga de chipsuri. Jegosu care pute, râgâie și nu numai. Un puțo-palmatore-ruralo. Pe lângă astea , e prost și pierde-vară.
Vizavi de muncă: I se rupe.
Concediu: N-apucă.
Theme song: Bubba Sparx – Ugly
Jigodia
E muistu ăla firav care stă la biroul de lângă. Ăla care râde la gulmele bășite ale șefului. Da, șefii au mereu glume bășite, că dacă erau bune, se făceau comedianți. E ăla care face pe prietenu, dar te sapă. E ăla care nu îți pune piedică atunci când mergi – el așteaptă să alergi! Dar doar pe tine are boală, cu alții pare să nu aibă nimic. Your own nemessis – would you like fries with that?
Vizavi de muncă: în general, jigodiile sunt slab-calificate, că dacă ar fi bune de ceva nu le-ar fi frică pentru postu lor.
Concediu: lung, dintr-o bucată, în perioadele cele mai aglomerate.
Theme song: Amy Winehouse – You know I’m no good
Sclifosita
Sclifosita e aia care trăiește cu ideea că are o valoare maximă pentru firmă și că muncește din greu, când de fapt – freacă țiparul. Se învoiește des, pentru că e extenuată și are nevoie de vacanțe, plecări și mai știu eu ce alte rahaturi. Se vaită în continuu, enervându-i pe unii, instingându-i pe alții. Există și varianta cu organele genitale pe exterior, dar, în general, sunt femei.
Vizavi de muncă: e inventatoarea copy-pasteului și o regină a lăbărelii extenuante. Se preface mereu ocupată.
Concediu: normal, însă cu multe învoiri pe deasupra. E obositor să fii incompetentă.
Theme song: Desperados – Lenea
Sclava
Da, sclava, la feminin, pentru ca in 90% din cazuri sunt femei. Sclava Izaura. E gagica aia care muncește până moare de extenuare. Aia care stă la muncă până a doua zi, nu pentru că face inginerie atomică sau că lucrează la o gaură neagră, ci pentru că pur și simplu e workaholică. Fană Stahanov, prost plătită și neapreciată, o să moară de icter, într-o zi de joi.
Vizavi de muncă: ea nu are iubit. E căsătorită cu jobu.
Concediu: scurt, luat cu timiditate.
Theme song: Sam Cooke – Chain Gang
Arogantul
De obicei e un el – e tipu ăla cu ceva creier, profesionist, dar care nu poate fi un coleg mișto, pentru că el este, ei bine, un porc arogant. Are 3-4 coaie destul de păroase, pe care nu va ezita să le pună pe masă, dacă e scos din sărite. Și se enervează des. E de părere ca e înconjurat de idioți. Singurul motiv pentru care nu e dat afară e că își face bine treaba.
Vizavi de muncă: always delivers.
Concediu: arogantul nu își ia concediu. El își dă demisia.
Theme song: Judas Priest – Breaking the law
Banalul
Banalu e omul mediu. Mănâncă o porție medie, bea dintr-un pahar mediu. Ascultă muzică la nivel mediu, nu e nici fericit, nici trist. Își face treaba, dar nu sclipește. Nu e deștept, dar nici prost. Nu e cald, dar nici rece. Este, totuși, 100% plictisitor. Standard. Stas. Gost. Și cam atât. However, a văzut 10 șefi de departament, înainte ca tu să vii în firmă și va mai vedea încă 10, după ce tu pleci.
Vizavi de muncă: niciun reproș major. Nicio felicitare.
Concediu: evident, de durată medie.
Theme song: The Verve – Bittersweet symphony
Ciudatul
Tipu dubios, tăcut în genereal, se imbracă diferit față de 100% din firmă. E rockerița grasă cu paru verde, e punkistu cu tatuaje nașpa, e motociclistu narcoleptic, e slăbănoaga care sudează tigări și citește la muncă. Când deschide gura sunt șanse mari să spună ceva, ei bine, ciudat! Nimeni nu știe nimic despre ciudat, nu comunică prea mult. Întârzie des, îl vezi cum nu face nimic, dar treaba lui e mereu gata cu mult înainte ca tu să o termini pe a ta. Șefilor le e frică de el, bănuiesc că are un pact cu diavolul.
Vizavi de muncă: o rezolvă prin magie!
Concediu: dispare și reapare prin firmă, nu se știe când e în concediu și când e doar ciudat.
Theme song: Metallica – Invisible Kid
Fufa
Asta e gagica aia bună-n draci, care poartă fuste pe care alții le-ar folosi pe post de centuri. Nu face cine știe ce prin firmă, în general primeste task-uri de secretară, post care i se va potrivi de minune peste câțiva ani când va fi grasă și nasoală. Adesea e dusă la întâniri cu clienții, ca ăia să se holbeze la sânii ei, în timp ce dau din cap și zic “da, da, da” la nişte preţuri aberante. Scopul ei e de a da bărbaţilor erecţii şi femeilor dureri de cap. De obicei se fute cu şoferu.
Vizavi de muncă: ea de una singură, e un fel de departament special.
Concediu: unde şi când poate sponsoru.
Theme song: Make the Girl Dance – Baby, baby, baby
Expertul
Ei bine, da, există şi omul ăsta. Expertul e tipul ăla foarte bun la ceea ce face, care face multe, bine şi în timp scurt. E tipul de la care ai ce învăţa. Are o atitudine pozitivă, atâta că nu are niciodată timp să îţi explice el, trebuie să te prinzi tu. E o raritate, pentru că în general vrea un salariu enorm şi îi place să trăiasca în colonii cu semenii săi, colonii numite Adobe, Apple, Microsoft şamd.
Vizavi de muncă: nu se streseasă, rezolvă totul, doar e expert!
Concediu: rar şi musai de lux.
Theme song: Tina Turner – Simply the best
Şoricelul
Cu mai puţină personalitate decât banalul, mai tăcut decât ciudatul şi mai jigodie decât jigodia, el ştie totul. Totul despre tine (și restu), despre ce ai mâncat, despre ce ai zis, despre cum te-ai îmbrăcat. Tot ce ştie el, ştie şi şeful. E un turnător camuflat, trădătorul absolut, şoricelul şefului. El ascultă. Rareori pune întrebări, iar asta doar că să îi mai dai chestii pe care să le asculte.
Vizavi de muncă: aparent face el ceva, dar nu se ştie niciodată ce şi de când până când. Rolul lui e altul decât munca standard.
Concediu: în perioada când lipsesc cei mai mulţi din firmă, ca să minimizeze pierderile informaţionale.
Theme song: Lordi – The Devil hides behind her smile
*
Închei aici, iar pentru noi toți ăștia care muncim, adresând un mănunchi de mui statului care ne taxează degeaba, am așa ceva:
)) Acuma, lăsând caterinca la o parte, există oare vreo posibilitate prin care să convingi un şef că nu e cea mai deşteaptă persoană din lume şi că poate ai şi tu dreptate la chestia în care te-ai specializat şi cu care el/ea nu are nicio treabă? Frate, eu atâta zic: când îţi cumperi un câine – lasă-l pe el să latre! Sau măcar… si pe el! 
