Home*** Astăzi lucram la o prezentare pentru un magazin de cadouri. Nu vă zic cum se numește, că nu vreau să fac reclamă pe post. În orice caz, uitându-mă la ce cadouri vindeau ăia, m-a luat cu râsu-plânsu. Apăi, dacă prietenii mei mi-ar cumpăra așa ceva, i-aș mardi cu cărămida peste xilofon! ***
Acuma, ce înțelege majoritatea prin “cadou” – s.n. – cretinătate neinspirată pe care dau bani puțini ca să pot să mă duc la ziua lu X și să beau pe banii lui. Cuvântul cheie aici este “neinspirată” pentru că atunci când vine vorba de daruri, contează valoarea lor pentru persoana căreia i le dai, nu valoarea pentru ăla de la care le cumperi, logic. Că mie degeaba îmi dai o rochie de la Coco Channel – deja am un mop pentru parchet! Iar WC-ul îl spăl cu un bichon maltez împăiat, deci și acolo sunt OK.
Din ofertă erau … în primu și în primu rând… cutii! UAT TĂ FAC?! Ce dracu să fac eu cu o cutie? Locuiesc într-una! Îi zice apartament cu 3 camere! Dă-mi o cutie de ziua mea, să te bag în ea și să te expediez FedEx în pizda mă-tii, New Illionois. Da, coaie, ia-mi o cutie, precis am unde s-o pun! Cumpără-mi un cadou cretin cât mai mare, am un apartament enooooorm, care abia așteaptă să fie decorat cu căcaturi. Exact ca un proastăt vas WC!
Acu ceva vreme mă sună o tovarășă (ca o paranteză, în paranteză, nuj de ce dracu majoritatea femeilor au impresia ca eu am răspunsul la toate întrebările lor cretine) și mă intrebă ceva de genu – “Hey, am o prietenă și e tot grafician, m-am gândit să îi iau un cufăr de ziua ei – cum ți se pare?” OK, trebuie să admit că orice cufăr e un pic mai cool decât o cutie. Dar, în plm, tot o cutie rămâne! Întreb și eu – “De ce penisul meu ai dori să îi cumperi așa ceva?” la care gagica îmi răspunde fericită si mulțumită de sine: “Ca să aibă în ce să-și pună creioanele!”. OK, știu că femeile sunt stupide și că habar nu au de ce au un buzunar mai mic la blugi (e vorba de ăla pe care bărbații îl folosesc să își țină bricheta) și că sunt un dezastru al depozitării (să nu discutam de geanta-groapa-marianelor) , însă nici măcar această specie nu subestimează valoarea unui SERTAR! Ăla e locul în care graficienii își țin creioanele! Iar dacă plecăm undeva și le luăm cu noi… ghici ce! Nu ne trebuie un nenorocit de cufăr pentru asta! Un pic pleoștită interlocutoarea mea zice că totuși ar putea fi folosit ca o cutie de bijuterii. OK, de acord, femeilor le trebuie cutii pentru bijuterii – dar asta doar daca arată bine, ca nimeni nu aruncă banii pe nasoale. Oricum, bărbații nu au nevoie de astfel de cutii, noi ne ținem bijuteriile în recipiente din bumbac, numite “chiloți”. Deeeeci – care a fost scopu discuției?
Trăiesc într-o țară de idioți neinspirați. Dumnezeule, la câte femei am fost acasă si aveau legiuni întregi de animale de pluș. O cohortă de urși și broaște! Să-mi trag una, bine că liceul (perioada în care avem cei mai mulți prieteni/idioți de invitat la ziua de naștere) durează doar 4 ani, că altfel ajungeau astea să nu mai aibă loc in casă de jucării de pluș. Dacă liceul ar dura 8 ani, cred că la 22 deja ar fi faze de genu: “Mamăăăă, iar l-ai stropit pe Bobby cu ulei de omletăăăăă!” / “Bobby 1, broscoiu verde, Bobby 2, omida mov sau Bobby 3, câinele portocaliu cu urechile negre??” / “Nu, fă mamă, Bobby, gagică-miu, plușofilu!!!”
Oricum, dincolo de non-inspirația mioritică, chiar magazinele influențează prostia cumpărătorului. Am văzut niște seturi idioate de genul: pix, carnețel, brichetă stylish, pluuuuuus… briceag! OK, deci profilul celui care primește acest rahat – este un bărbat fumător, cu ceva stil, care lucrează într-un mediu agitat. Fumător de la brichetă, cu ceva stil, că nu îi faci unui țăran pocnit cadou un pix de 3 milioane și care lucrează într-un mediu agitat, pentru că e genul care trebuie să ia notițe, deoarece se întâmplă multe în jurul lui și nu le poate ține minte. Iar acestui bărbat îi dai și un… briceag! Poftim, da, RASDAQ a scăzut 30% , comision 17%, banca zice că suntem insolvabili, da, șefu, notez, îmi aprind o țigară că nu mai pot de nervi… ah în loc să apuc bricheta am apucat briceagu, stai așa că te sun în 5 minute, numa să o hăcuiesc pe Nuți de la financiar! CE PLM!!! Mai bine îi puneai o vuvuzelă… pix, carnețel, brichetă și vuvuzela! Sau un Frizbi (sau cum pizda mă-sii se scrie) sau mai știu eu… o bâtă cu țepi, de ce nu? Poate i-a plăcut istoria!
Din tot ce am primit până acuma, cel mai tare m-am bucurat la o pușcă, ulterior la o machetă, un tricou special și niște dog-tags cu inscripție personalizată. Tot foarte tare m-am bucurat și la o poză și un bax de hârtie igienică! Dacă pușca a fost destul de scumpă, ei bine restul au fost mai ieftine și vă asigur că m-au făcut fericit, chiar așa grumpy cum sunt! Se pot face cadouri mișto, totul e să pui un pic de creier! Iar singurul caz in care o cutie e un cadou bun, e cazul în care o oferi cuiva care a primit de-alungul vieții o groază de rahaturi și nu are în ce să le pună!
Tu ce-ai face c-o cutie?
